Cei mai mari artişti români din toate timpurile vă aşteaptă să petreceţi împreună cu ei, la a 450-a aniversare oficială a comunei vâlcene Șușani

4 august, 2017 Fara comentarii

Manifestările din acest an, de Ziua Comunei Șușani se vor desfășura după următorul program: de la ora 08.30 – 11.30: activități sportive constând din: cross fete și băieți, ciclism fete și băieți, atletism fete și băieți și fotbal în sală băieți, meciurile desfășurându-se între elevii școlilor din Făurești, Diculești, Mădulari și Șușani. Între 11.00 – 13.30, au loc lansările de carte. De la 13.30 la 16.00, competiții de fotbal în sală categoria seniori. De la 16.00-19.00, activități cultural-educative cu elevii școlilor din Șușani, Clubul Copiilor Drăgășani, Călușarii din Șopârlița,județul Olt. Între 19.00-19.30, discursurile politice ale invitaților. Iar de la 19.30 până la 22.30, muzică populară cu interpreți de renume printre care: Petrică Mâțu Stoian, Marcela Fota, Neta Soare și Cristian Bănățeanu. După ora 22.30: muzică pentru tineret și nu numai cu: Minodora la Maxim și Sorina Ceugea. La orele 00.00: foc de artificii și muzica pentru tineret va răsuna până dimineața.

ZIUA COMUNEI SUSANI 2017 _ 00

Ploaie de scriitori și cărți, lansate la 450 de ani de existenţă oficială pentru Comuna Şuşani

 

În acest an, festivitățile ce vor avea loc cu prilejul Sărbătorii Tradiționale anuale „Fiii Satului” de la Şuşani nu va fi ca până acum, doar o nouă sărbătorire a Zilei Localităţii. Ajunsă la cea de a 20-a ediţie consecutivă, această manifestare are, în acest an, rolul de a marca şi 450 de ani de atestare documentară a frumoasei comune vâlcene Şuşani. Cu acest prilej, în perioada 5-6 august a.c., vor fi lansate mai multe cărţi decât au fost vreodată în istorie lansate chiar şi pe scena Bibliotecii Naţionale a României. Şi pentru că suntem adepţii idei cum că nu cantitatea, ci calitatea este cea care contează, trebuie să trecem în revistă şi titlurile principalelor lucrări ce vor fi lansate, pentru a vă putea face o idee despre importanţa, expresivitatea şi munca asiduă ce s-a depus la elaborarea acestor cărţi. Este vorba despre: „Șușani, 450 de ani de atestare documentară, 1567-2017”, Editura Hoffman, 2017, 240 pagini, autori – Mihai Călugărițoiu și Gheorghe Nicolăescu; „Șușani, istorii familiale locale”, vol. II, Editura Hoffman, autor Mihai Călugărițoiu; „Iluzia libertății”,Editura Hoffman, 2017, autor Gheorghe Nicolăescu; „Monografie sentimentală a comunei Râmești- Beica”, Sinaia, Editura Amandaedit, 2017, autor Maria Stoian. Spicuind prin cuprinsul lucrării lui Mihai Călugăriţoiu intitulată : „Șușani, 450 de ani de atestare documentară, 1567-2017”, aflăm, printre altele că localitatea Şuşani  a fost menţionată pentru prima dată într-un document oficial , la data de 4 iunie 1567, dată de la care, iată, s-a scurs deja cifra rotundă de 450 de ani, până la data de, la 4 iunie 2017, s-au scurs 450 de ani, conducerea comunei ţinând ca evenimentul să fie comemorat odată cu Ziua Comunei, din acest an, astfel optându-se pentru perioada 5-6 august a.c. Cum a arătat, înainte de acest reper temporal și până spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al   XX-lea, este greu de imaginat. Documentele cercetate și puținele imagini care i-au stat la dispoziție, cât și experiențele unor vârstnici și cele personale, le-au permis autorilor să prezinte un Șușani autentic și să sesizeze o evoluție, mai spectaculoasă, credem, în ultimul secol. La începutul secolului al XXI-lea, al mileniului al III-lea, Ținuturile Șușanilor arată schimbate în bine, putem aprecia, comparând segmente ale existenței sale: satele sunt așezate mai aproape de râul Beica, al cărui curs a fost, în mare parte, regularizat(1985); drumurile s-au modernizat, prin lărgire și asfaltare; trecerea peste râul Beica se face pe poduri construite din beton; suprafețele cultivate sunt mai întinse, iar producția este mai mare, datorită mecanizării și noilor metode folosite în agricultură; populația școlară beneficiază de învățământ gratuit, de localuri de școli moderne și de transport gratuit, la școală și de la școală spre casă; asistența medicală este gratuită și există două dispensare medicale; libertatea credinței se exprimă prin cele 4 biserici creștin-otodoxe și biserica Adventistă, din satul Râmești; informațiile circulă atât în forma scrisă, prin ziare și reviste, cât și prin canalele de televiziune și internet; liniștea cetățenilor și respectarea legii se asigură prin Postul de poliție; conducerea comunei se realizează de primarul ales, sprijinit de un viceprimar și de consilieri aleși etc. Localul Primăriei este relativ nou, dat în folosință în anii ’90. După Al Doilea Război Mondial și, mai ales, după cooperativizarea agriculturii, din 1962, populația a început să migreze spre orașe. Țăranii, rămași fără pământ, au plecat pe șantiere, în construcții. Tineretul s-a dus la școli, s-a calificat în diferite meserii, a început să muncească în industrie și s-a stabilit în orașe. Mulți tineri au devenit intelectuali. O parte a lor s-a întors în comună ca profesori, ingineri, economiști etc. contribuind la dezvoltarea comunei. Prin satele comunei se mai văd case construite la începutul secolului al XX-lea, din lemn, cu două sau trei camere, dar și case moderne, cu unu ori două niveluri, făcute din cărămizi, cu armături metalice și ferestre mari, luminoase. Legătura cu orașele se face cu autobuze și microbuze, dar și cu mașinile proprietate personală, destul de multe. Aproape că nu există familie care să nu aibă un autoturism. Chiar dacă brazda istoriei s-a-nfipt uneori dureros de adânc în aceste ținuturi și de multe ori s-au auzit, prin satele sale, slujbe de pomenire, în loc de cântece de veselie, numai cine nu vrea, nu vede progresul, iar celor nemulțumiți le recomandăm să afle mai multe despre trecutul localității și să spere că pacea țării și a comunei nu va fi întreruptă de vreun aventurier. În cele 240 de pagini, lucrarea, extrem de bine structurată, ne vorbeşte despre Prezentarea generală a comunei cu caracteristicile geografice; atestările documentare; istoria; evoluția demografică și împărțirile administrative; administrația actuală; viața spirituală cuprinzând bisericile, învățământul, căminele culturale; evoluția proprietății şi viața economică, accent deosebit punându-se pe cea mai veche ramură a economiei româneşti, respectiv creșterea animalelor; ocrotirea sănătății- asistența medicală, precum şi despre personalitățile locale. Cu același prilej, și Marian Nedelescu, inițiatorul premiului Nedelescu – Râmești care se desfășoară pe trei categorii: premiul pentru învățătură pentru copii între 13 ani împliniți și 22 de ani neîmpliniți, premiul la sport pentru cross și ciclism fete și băieți până la vârsta de 13 ani cu scopul de a descoperi cât mai multe viitoare talente pentru sportul de performanță și premiul la categoria fiii satului la care participă orice cetățean al comunei indiferent de vârstă și de talentul pe care îl deține, va lansa și el o carte intitulată ”Monografia Sentimentală a fostei comune Râmești- Beica, Istorii, Locuri, Destine”. Lucrarea are aproape 400 de pagini. Marian Nedelescu este coordonatorul lucrării, iar autori: Victoria Ghiță Predică și Maria Ghiță Stoian. ”Îmi doresc foarte mult înființarea unei Asociații Nedelescu pentru care eu voi oferi banii în vederea înființării acesteia, numai ca autoritățile locale să vrea să facem acest lucru. Este un lucru extraordinar, mai ales pentru atragerea de fonduri europene. De asemenea, mi-aș dori, pentru ediția din acest an a Premiului Nedelescu și ca pe toată lungimea Văii Băicii să organizăm ștafete la ciclism și atletism și să o declarăm zonă efectiv ecologică, de la Măciuca, până la Slatina.”,  mai spus Marian Nedelescu. Lucrarea de față este a opta publicată de profesorul Marian Nedelescu, însă aceasta ce va fi lansată la ediția curentă a Zilei Comunei Șușani, estepotrivit autorului, mai mult o carte de suflet deşi se prezintă mai mult decât evident ca o lucrare pur ştiinţifică. Tot pe data de 6 august a.c., își va lansa, la Șușani, cea de a 14-a lucrare și Gheorghe Nicolăescu,omul despre care Marian Nedelescu spune că este cel care se face ”vinovat” cam de tot ceea ce s-a publicat în Șușani până acum. Nicolăescu va lansa romanul intitulat ”Umbrele Libertății”.

 

Comuna Şuşani există oficial de mai mult timp decât cei 450 de ani sărbătoriţi azi!

 

Deși astăzi, serbăm 450 de ani de atestare documentară a Șușaniului și s-au scris și cărți în acest sens, se pare că există dovezi care nu știm din ce motiv, nu au prea fost luate în calcul, ce arată faptul că atestarea documentară a Șușaniului s-a produs cu mai mult de 450 de ani în urmă. Astfel, Comuna Şuşani din judeţul Vâlcea este pentru prima dată atestată în anul 1531 când se vorbeşte de satul Sârbi aflat în acea perioada pe valea Sârbeana la vest de valea Beicii (satul a dispărut în urma unei invazii turceşti); satul Uşurei este amintit în timpul voievodului Petru cel Tânăr în anul 1569 (sat de oameni liberi); satul Ramesti este menţionat în anul 1642 (întemeiat de Badea Ramescu, administrator al moşiei mănăstirii Hurezu de pe acele meleaguri). La sfârşitul secolului al XIX-lea comuna Şuşani făcea parte din judeţul Vâlcea, plasa Oltu de Jos. Actualul teritoriu administrativ al comunei Şuşani cuprindea comunele Ramesti (cu un singur sat cu acelaşi nume), Şuşani de Jos (cu satele Stoiculeşti şi Şuşani de Jos), Şuşani de Sus (Şuşani de Sus) şi Uşurei (cu satele Uşurei şi Sârbi). Înainte de 1968, până la regionalizarea administrativa a întregii ţări, comuna era parte componentă a regiunii Argeş, în perioada 1969 – 1989 comuna a fost componentă a judeţului Vâlcea şi cuprindea satele Şuşani, Râmeşti, Sârbi, Stoiculeşti, Uşurei. Prin Legea 2 din 1989 comuna a rămas în aceeaşi configuraţie. Populaţia acestei zone a participat activ la marile evenimente istorice ale României, în diferite feluri – cu militari, cu bani şi produse pentru armata română implicată în diferite confruntări militare. Chiar aici au avut loc evenimente legate de cele din ţară, precum Răscoala din 1907 în Şuşani. Comuna Şuşani este situată în partea de sud a judeţului Vâlcea, învecinându-se în partea de vest cu comunele Făureşti, Laloşu şi Diculeşti, la sud cu comuna Cârlogani, la est cu comuna Lungeşti, iar la nord cu comunele Mădulari şi Valea Mare. Distanţa faţă de municipiul Râmnicu Vâlcea este de 90 de km, iar de municipiul Drăgăşani este 35 de km. Suprafaţa comunei este 66 de km² Suprafata agricolă: 4845 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Şuşani se ridică la 3.291 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.940 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,17%). Pentru 3,71% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (96,29%). Pentru 3,71% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.  Comuna Şuşani este administrată de un primar şi un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Gheorghe Staiu, de la Partidul Naţional Liberal, a fost ales în 2004. Din punct de vedere economic, comuna Şuşani se poate caracteriza prin următoarele tipuri de activitati:

– Agricultura: viticultură; pomicultură; cultură de câmp (cereale); creşterea animalelor

– Industria alimentară (minimal)

– Prelucrarea lemnului (minimal)

– Comerţ cu amănuntul.

Viata Susanilor

Comenteaza articolul

(necesar)

(necesar)



Ziarele PubliPro


Pentru a citi un ziar dati click pe sigla lui...