Istoricul ştiinţei de carte, în comuna Galicea

Scoala asigura pregatirea lumii pentru munca si viata ,insusirea celor mai mari cunostinte teoretice, stiintifice si culturale in rindul omenirii,a respectului si pasiunii pentru munca concreta, producatoare de valori materiale.  De aceea, scoala a contribuit la cultivarea in rindul omenirii,a inaltelor trasaturi morale ale omului nou, care a dus la constructia societatii noi. Datoria stiiintei de carte in tot timpul a fost aceea de a pregati tanara generatie pentru progresul  societatii umane, sa ridice pe culmi noi civilizatia omeneasca, sa asigure viitorul luminos al omenirii. In perioada actuala “lipsa stiintei de carte este egala cu lipsa de oxigen”. Asezarea istorica a comunei Galicea in centrul Romaniei ,in partea de nord –vest a Munteniei,acolo unde s-a semnat actul de nastere a primului stat national independent al Romaniei “Posada”i-a dat posibilitatea de a beneficia inca din tinerete de cultura si civilizatie. Romanul a recunoscut ca una din personalitatile culturale ale Romaniei a fost Teodosie Rudeanu, care a fost pamantean al meleagurilor noastre, avindu-si mormantul in satul de azi al comunei Galicea,sat Valea Raului.  Viata si activitatea lui, dovedesc existenta stiintei de carte pe teritoriul comunei Galicea, care   in anul 1597 termina de scris “Cronica de curte” a marelui   domnitor al Tarii Romanesti, Mihai Viteazul.  In anul 1688,in timpul domniei lui Serban Voda se  stabileste  mosia Manastirii  Flamanda prin semnaturile boerilor: Constantin Pitaru din Ruda,Vlad Capitanul, Stan din Cremenari, Popa Barbu, Stoica din Ursi. Anul 1813 este mandria locuitorilor din Teiu cu carturarul Diaconu Barbu Comisaru,ctitorul bisericii din acest sat descendet al familiei de boieri olteni “Fratii Buzesti” prin Stolniceasca Sima sotia lui Stroie Buzescu, detinatoarea mosiei pe care este construita biserica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului.”. Existenta lui Barbu Comisaru ca stiutor de carte pe aceste meleaguri, prevestea infiintarea  a trei scolii pe teritoriul comunei Galicea in anul 1838. Primele sate ale comunei care au beneficiat de unitati scolare au fost: Galicea, Flamanda (azi Valea Raului) si Cremenari. Localul scolii din satul Galicea era construit din lemn lipit cu pamant, avand ca invatator pe Ion Tudorache din satul Teiu. Localurile scolilor din satele Cremanari si Valea Raului au fost construite din nuiele lipite cu pamant,avand ca invatatori pe Ion Cremenereanu si Radu Marinescu. Localul scolii  din  Galicea se pastreaza  si astazi fiind locuit  de catre Mitica Jarcalete.  Mobilierul  fiecarei  unitati scolare era alcatuit dintr-o tabla aritmetica  lunga  de 4 palme si lata de 3 palme, o tabla de litere lunga de 3 palme si lata de 2 palme, un scaun pentru invatator, scaune pentru elevi, un dulap, o putina pentru apa. Media de frecventa era de 9elevi pe clasa.In anul 1864 primul domn al Romaniei, Alexandru Ioan Cuza, emite “Legea Invatamintului rural”care introducea obligativitatea invatamintului de patru clase.Aceasta lege nu duce la marirea localurilor de scoala ,dar se mareste frecventa, ajungandu-se ca la scoala Galicea sa fie 49 baieti si 7 fete. Anul 1913 pentru locuitori din satul Cremenari venea o noua bucurie, inlocuirea primului local construit din nuiele si lipit cu pamant cu un local nou,construit din lemn. In anul 1915, premergator Primului Razboi Mondial, Scoala Galicea era frecventata de109 baieti si 31 fete avind ca invatatori pe C. N. Popescu si Nastase Nicolae. In perioada 1916-1918 cele trei localuri de scoala sunt inchise, fiind transformate in dormitoare pentru refugiatii din nordul judetului si dupa aceea dormitoare pentru armata Austro- Ungara si Germania care ocupa teritoriul comunei Galicea.

Vom reveni…

• prof. Anton CEAUŞESCU