Suteşti – şansa reînvierii turismului, la Vâlcea!

21 martie, 2017 Fara comentarii

Nu mai există nici măcar cel mai mic dubiu în ceea ce priveşte faptul că şansa pentru ca turismul vâlcean să reînvie serios, vine din sudul judeţului nostru. După cele două proiecte de anvergură în acest domeniu, puse în mişcare de inegalabilul primar de la Prundeni, social-democratul Ion Horia Horăscu, un alt primar, de această dată o femeie, care vine puternic din urmă, dovedind de mai multe ori în cel aproape un an care s-a scurs de la alegerea acesteia în funcţia cu pricina, că este pusă pe fapte deosebite are şansa să repună serios în funcţiune această ramură a economiei româneşti ce părea de asemenea, şi la Vâlcea că şi în întreaga ţară, demult apusă. Este vorba despre primăriţa comunei Suteşti, de asemenea social-democrată, Carmen Lixandru Stănescu. Sudul Vâlcii reînvie sub semnul turismului. Dar nu un turism clasic bazat pe balneologie sau tipic zonei de nord, ci un turism de altă factură, unul care împrumută aerul nobiliar al conacelor boereşti sau aroma viticolă a Toscanei de România. Astfel de la Drăgăşani şi până departe, dincolo de Măciuca, curba dealurilor însorite ale Vâlcii aduce cu sine un turism viticol, turism cinegetic,

minunile-comunei-sutesti-sub-primarita-carmen-lixandru-stanescu-_-00turism aritoscratic, turism agro, cum i se mai spune, cartografiind astfel cele mai frumoase păduri şi vii ale acestui frumos arhipelag de aşezări nord olteneşti. Nu spun că pădurile munţilor sunt mai prejos, dar pădurile pe care le-am văzut azi, le-am pipăit, pădurile de stejar din sudul Vâlcii, sunt chiar păduri de basm. Sunt pădurile castelane unde fazanii se umflă în pene ca nişte principi apuseni. Unde e linişte acum, mierlele şi cucii sunt deja aşteptaţi să revină, trăgându-şi valizele printre ramuri, ca nu cumva cineva să le ia locul în mijloc de martie… Pădurile de la Măciuca, Mădulari, Guşoeni, Suteşti, Bobriceşti sunt azi cele mai frumoase contese ale Vâlcii, gorunii aveau primele curcubee de primăvară, iar căpriorii pe care i-am zărit preţ de o clipă la marginea lor se uitau cu teamă la obiectivul foto, vrând să arate că ei sunt stăpânii acestui colţ de rai. Sunt pădurile castelanilor de la finele secolului al XIX-lea, multe familii nobiliare au prefaţat şi creionat harta Valahiei. Printre aceştia se numără familia Alexandrescu, cei care au avut un conac impunător la intersecţia drumului Creţeniului cu Suteştiul, bombardat în Primul Război, reconstruit în 1934 şi care începând cu 2017 va reînvia viaţa aristocratică a zonei, punând un nou popas pe linia nobiliară a dusului. După Stirbey, Bauer, Stoica, Isărescu, Niţu, familia Alexandrescu vine să aducă ceva frumos, aici la margine de Suteşti, pentru drumeţul care vrea să iubească îndeaproape viaţa la ţară, aici la marginea pădurilor de aur ale Vâlcii de sud. Alexandru Alexandrescu, urmaş al marii familii Alexandrescu doreşte să investească aici, să pună Suteştiul drept capitală a raliului de epocă, urmând ca în 2018, să aibă loc prima cursă Raliul Ţinutului Vinului. Mai mult începând cu anul 2017, va reîncepe refacerea conacului Alexandrescu, clădirea de care comuniştii şi-au bătut joc şi care, tipic românesc, 20 de ani, a cunoscut săli de tribunal. Din fericire la timp, pentru a nu avea soarta altor mici castele boiereşti vâlcene, de care s-a ales praful. „Pentru Suteşti este cu adevărat ceva frumos. Îl cunosc bine pe Alexandru şi faptul că doreşte să investească aici pe mine mă bucură. Primăria va ajuta cu tot ce poate pentru ca investiţia să fie una de succes. Noi avem în proiect în acea zonă, un târg de tradiţii, amenajarea unui parc, a unor alei pietonale din centru până spre Creţeni, piste de biciclişti, traseul spre Bobriceşti. Suteştiul, sper eu că va deveni un popas turistic dar şi o destinaţie în această parte de Vâlcea”, spune primarul Carmen Lixandru. Nu are cum să nu-ţi placă la Suteştii Vâlcii, lui Bălaşa şi Dumezeu când l-a chemat sus la el, i-ar fi spus că dacă nu era din Suteşti nu ar fi „ajuns Bălaşa”. Pentru că, te plimbi din capăt în capăt şi îţi place această comună cochetă, una cu case mari, noi de venetici. S-au mutat mulţi din Drăgăşani aici. Viaţa la ţară, unde se aud dimineaţa păsările pădurii iar seara greierii şi mirosul de tei din iunie nu se compară, primăvara cu invazia de zambile, aprilie cu corcoduşii ninşi şi toamnele imperiale… Aici au vrut nobilii vâlceni să pună sigiliul…

ProExpresDragasani

Comenteaza articolul

(necesar)

(necesar)



Ziarele PubliPro


Pentru a citi un ziar dati click pe sigla lui...