Patriarhul daco-României, omagiat la Drăgăşani!
10 august, 2011 Fara comentariiLuni, 1 august a.c., în sala Bibliotecii Municipale din Drăgăşani, a avut loc poate cea mai importantă manifestare culturală din urbea vinului pe anul în curs… Este vorba despre omagierea preotului care a intrat în istoria culturii româneşti ca Patriarhul daco-României. Centenarul Dumitru Bălaşa a fost organizat în mod exemplar de către primăria municipiului Drăgăşani, în parteneriat cu Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” filiala judeţeană Vâlcea, Fundaţia culturală „Dokiana” din comuna Suteşti, Societatea Culturală „Anton Pann” din munciipiul reşedinţă de judeţ Râmnciu Vâlcea, Grupul de la Râmnic „România – Grădina Maicii Domnului”, Asociaţia de vexilologie „Tricolorul”, Editura Petrescu din municipiul reşedibnţă de judeţ Râmnicu Vâlcea. Prin modul în care a fost comemorată memoria patriarhului daco-român, s-a demonstrat odată în plus că preotul Dumitru Bălaşa a avut dreptate când scria: „Duceţi-vă şi spuneţi tuturor locuitorilor de pe Terra, că Dacii nu au murit şi că împreună cu Domnul Iisus Hristos, Zalmoxienii sunt nemuritori!”. Programul centenarului Dumitru Bălaşa a început cum nu se putea mai bine, cu o slujbă şi un Parastas la Cimitirul Eternitate, la ora 10.00. Deşi în invitaţia-program se specifica faptul că discursurile în memoria lui Dumitru Bălaşa, din sala Bibliotecii Municipale Drăgăşani nu vor dura mai mult de două ore, preţuirea pentru cel ce a fost patriarhul daco-românilor de pretutindeni, a fost exprimată în discursuri ce u durat mai bine de 6 ore. Cu prilejul acestui simpozion omagial, George Petrescu, preşedintele Cultului Eroilor, filiala Vâlcea, a lansat şi două volume intitulate: „Părintele Bălaşa – o viaţă în slujba crucii şi a neamului DacoRomân” şi un altul intitulat: „Centenar – Pr. Dumitru Bălaşa (1911 – 2011) – mărturii inedite”. Cu prilejul aceluiaşi eveniment moderat de dr. ing. Mihai Sporiş, liderul Grupului de la Râmnic „România – Grădina Maicii Domnului”, a avut loc şi lansarea revistei de cultură „Dokiana”, în serie nou-nouţă, ca o ediţie aniversară – Pr. Cercetător Dumitru Bălaşa, 1 august 1911 – 1 august 2011. După binecuvântarea rostită de către ÎPS Gherasim Cristea, arhiepiscopul Râmnicului, au rostit alocuţiuni, în ordine, Eugen Petrescu – publicist, editor, preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” – filiala judeţeană Vâlcea; dr. Alin Pavelescu, liderul PNL Drăgăşani, preşedintele Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Local al Municipiului Drăgăşani şi omul care a pregătit, îndeamănuntul toate marile şi micile detalii care au ţinut de organizarea acestui simpozion; pr. Ion Marinescu – scriitor, publicist, editor, preşedintele Fundaţiei Culturale „Dokiana” din comuna Suteşti şi preşedintele subfilialei „Cultul Eroilor” din aşezarea rurală cu acelaşi nume; prof. dr. Ioan St. Lazăr – cercetător, publicist, preşedintele executiv al Fundaţiei Culturale „Sfântul Antim Ivireanul” din municipiul reşedinţă de judeţ Râmnicu Vâlcea; pr. Nicolae State-Burluşi – publicist, editor, directorul Editurii „Buna Vestire” din municipiul reşedinţă de judeţ Râmnicu Vâlcea şi mulţi alţi importanţi oameni de cultură din urbea vinului şi din întreg judeţul Vâlcea. Printre propunerile şi dezbaterile realizate cu acest prilej, s-au numărat, printre altele:
- ridicarea unei statui în memoria preotului Dumitru Bălaşa,
- acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare post-mortem alMunicipiului Drăgăşani”, preotului Dumitru Bălaşa,
- acordarea numelui teologului, istoricului şi cărturarului Dumitru Bălaşa unei străzi din municipiul Drăgăşani,
- biblioteca publică din comuna Suteşti, situată la numai o aruncătură de băţ de cel de al doilea municipiu al Vâlcii să poarte denumirea „Biblioteca Publică pr. Dumitru Bălaşa”,
- decernarea Diplomei şi a Medaliei Jubiliare „Centenar – pr. Dumitru Bălaşa (1911 – 2011)”.
Cine este preotul Dumitru Bălaşa?
Un preot istoric născut la data de 1 aug. 1911, în Dealu Mare, judeţul Vâlcea. Studii la Seminarul teologic din Ramnicu Valcea (1923-1931) si la Facultatea de Teologie din Bucuresti (1932-1936). Preot in Baleasa – jud. Olt (1934-1940), la biserica “Hagi Enusi” din Craiova (1940-1948), la parohia Creteni-Valcea (1948 – 1959); cativa ani detinut politic; Preot la catedrala mitropolitana din Craiova, indrumator al bibliotecii si colectiei muzeistice eparhiale si redactor al revistei “Mitropolia Olteniei” (1967-1974); pensionat in 1974; iconom stavrofor (1969); Secretar al Institutului de Istorie Nationala-Filiala Craiova, secretar de redactie la revista “Oltenia” (Craiova) si la “Monografia judetului Dolj”. A publicat studii si documente referitoare la istoria Bisericii si a culturii romanesti din Oltenia participant la diferite simpozioane si congrese cu caracter istoric in tara. Printre lucrările de căpătâi ale preotului Dumitru Bălaşa, amintim:
- Alte manuscrise ale cronicarului Dionisie Eclesiarhul (extras din “Oltenia”, 11, 1941, p. 81-118);
- Sase manuscrse psaltice ale lui Anton Pann, in MO, an. VIl, 1955, nr. I- 2, p. 78-89;
- Contributii la istoria schitului Topolnita, in MO, an. IX, 1957 nr. II – 12, p 825 – 830
- Documente privind istoria Craiovei, in MO,an. IX, 1957, nr. II- 12,p. 845-858;
- Contributii la istoria bisericii “Patru Boj” (Sf Mina) din Craiova, in MO, an. X, 1958, nr. 910, p. 661-668;
- Biserica Hagi Enus din Craiova in MO, an. XI, 1959, nr. 3-4, p . 166-181;
- Ctitoria Iui Matei Moranglavu din satul Serbanesti, in MO, an. XI, 1959, nr. 7-8, p 436-445;
- Dobromir – marele ban al Craiovei, 1568-1583, in MO, an. XIl, 1960, nr. 1 -2, p. 24 -4 1;
- Schituri oltene, in MO, an. XVII, 1965, nr. 3 -4, p. 280 – 285;
- Gheorghe Zograful care in calugarie s-a numit Gherontie, in MO, an. XIX, 1967, nr. 1-2, p. 72-79;
- Complexul Calimanesti: manastirea Calimanesti-Ostrov, manastirea Cozia cu bolnita, schitul Piatra si biscrica de mir din Calimanesti, in MO, an. XXII, 1968, nr. 5-6, p. 451 -468;
- Biserica Bunavestire din Ramnicu Valcea si pomelniculi ctitoresc, in MO, an.XXXIII, 1971,nr. 1-2,p. 52-60;
- Manastirea Caluiul sau Cepturoaia, in MO, an. XXIII, 197 1, nr. 7 – 8, p. 513 -534;
- Sf. Ignatie Teoforul si Nicodim de la Tismana (Date noi si dotua inscriptii inedite), in MO, an. XXIII, p. 1971. nr. 9- 10, p. 634-651;
- Manastirea Sadova jud. Dolj, in MO, an. XXIII, 1971, nr. 11I – 12, p.849-871;
- Luptele pandurilor si eteri:tilor de pe Valea Oltului, in “Buridava”, Rm. Valcea, 1972. p. 295-320 (in colaborare);
- Mircea cel Batran si ctitoriile din Calimanesti, in “Studii Valcene”, Rm. Valcea, 2, 1972;
- Cruci de piatra din Tara Romaneasca cartografiate in anul 1832, in MO, an. XXIV, 1972, nr. 1 -2, p. 92- 104 si nr. 5 -6, p. 408 -452;
- Inscriptii si insemnari din bisericile Olteniei, in MO, an. XXIV, 1972, nr. 3-4, p 147-263; an. XXV, 1973, nr. 9-10, p. 811 – 817; an. XXVI, 1974, nr. 1 – 2, p. 103-113; an. XXVII, 1975, nr. 9 – 10, p. 693 – 702 si an. XXVIII, 1976, nr. 3 -4, p. 260 – 266;
- Pagini din trecutul manastirii Cosuna-Bucovatul Vechi, in MO, an. XXIV, 1972, nr. 9- 10, p. 726-772,
- Bunurile Manastirii Cosuna (Bucovat), in MO, an. XXIV, 1972, nr. 11-12, p. 899-912;
- Cuvantul romanesc “Craciun” in antroponimie, toponimie si etimologie, in
MO, an. XXV, 1973, nr. 1-2, p. 97- 140;
- Documente privitoare la manastirea Cosuna-Bucovatul Vechi, in MO, an. XXV, 1973, nr. 3 – 4, p. 269 – 307;
- Cermegesti si Suesti, doua sate valcene, in MO, an. XXV, 1973, nr. 5-6, p. 419-437;
- Biserica Sf. Gheorghe din Ramnicu Valcea, in MO, an. XXV, 1973, nr. 5-6, p. 438-457 (in colaborare);
- Constantin Brancoveanul Voievod si Ioan arhimandritul. Un manuscris inedit al lui Ioan, egumenul manastirii Hurezi (1692-1726), in MO, an. XXV, 1973, nr. 11 – 12, p. 993 -1002;
- Biserica domneasca `Sf. Dumitru”, si vechimea orasului Craiova, in MO, an. XXVII, 1975, nr. 7-8, p. 492-505;
- Date privind localitati din Oltenia si bisericile lor intre anii 1823-1840,in MO, an XXVIll, 1976, nr. 5-6, p. 419-431;
- Pagini din trecutul manastirii Tismana, in MO, an. XXVIII, 1976, nr. 11 – 12, p. 975 -1001;
- Clerici ostenitori pentru independenta national inainte de anul 1877, in MO, an. XXIX, 1977, nr. 4 – 6, p. 311 – 341;
- Insemnari dintr-o calatorie de la manastirea, Ciolanu la Constantinopol, Muntele Athos, Ierusalim. Alexandria, 1860-1861, in BOR, an. XCVI, 1978, nr. 7-8, p. 854-880;
- Revolutia din 1821 reflectata in insemnarile micilor cronicari aflate pe filele unor vechi carti romanesti, in MO, an. XXXIII, 1981, nr. 7-9, 402-409;
- Contributia cronicarului Dionisie Eclesiarhul la imbogatirea Molitvelnicului romanesc, in BOR, an. LXXXVI, 1968, nr. 1-2, p. 209-221 si an. XCIX, 1981, nr. 5-6, p. 669-674;
- Cronicarul Dionisie Eclesiarhul, in MO, an. XXXIV, 1982, nr. 1-3, p. 89-112 si 1982,nr. 7-9,p. 559-583;
- Oameni si fapte din istoria localitatii Olanesti, in “Buridava”, 4,1982;
- Precizari in legatura cu inscriptile de la Aluni si Baia de Fier (1504-1505), in SMIM, vol. X, 1983;
- Localitati din Oltenia si bisericile lor, in MO, an. XXXV, 1983, nr. 9- 10, p. 636-642, an. XXXVI, 1984, nr. 1-2, p. 101-107; nr. 3-4, p. 223-229; nr. 5-6, p. 383-398; an. XXXVIII, 1986, nr. 3, p. 105-112;
- Sfanta manastire Tismana. Craiova, 1978,150 p.;
- Manastirea Tismana – vatra strabuna, Craiova, 1983,174 p. (in colaborare),
- Dionisie Eclesiarhul Hronograf (1764-1815).
- Transcriere dupa original, indice si glosar de Dumitru Balasa.
- Studiu introductiv de Dumitru Balasa si Nicolae Stoicescu, Bucuresti, 1987, 183 p.
Viceprimarul Mihai Bolocan – cel mai îndreptăţit să discute despre Patriarhul Daco-României
Di
ntre toţi cei prezenţi în sală, considerăm că cel mai îndreptăţit să spună cele mai furmoase cuvinte despre preotul Dumitru Bălaşa era nimeni altul decât viceprimarul social-democrat al celui de al doilea municipiu al Vâlcii, Mihai Bolocan (foto). Aceasta deoarece viceprimarul Bolocan este unul dintre stră-strănepoţii regretatului preot, cărturar şi cercetător istorico-cultural care a trăit pe meleagurile urbei vinului. „Cu părere de rău, nu îmi amintesc prea multe despre patriarhul Dumitru Bălaşa. Am aflat şi eu că sunt unul dintre stră-strănepoţii lui, însă şi mama mea era mult prea mică pentru a-şi aminti toate detaliile. În orice caz, este lucrul cu care mă mândresc cel mai mult în viaţă! Şi oricine ar fi în locul meu, cred că ar trăi aceeaşi emoţie!”, a punctat viceprimarul Mihai Bolocan.
Primarul Cristi Nedelcu, despre amintirea unui… „drăgăşenean de seamă”
„
Nemărginită este bucuria şi mândria noastră, a drăgăşenenilor, să ştim că în spaţiul acesta din jurul Dealului Olt, sau Dealul Viilor, în arealul podgoriei Drăgăşani, care se întinde pe mai mulţi kilometri în sud-estul vâlcean, s-au născut numeroase personalităţi ale neamului. Una dintre aceste valori de seamă este Pr. Dumitru Bălaşa- vestit istoric, scriitor şi editor de carte românească, un martir anticomunist. Suntem alături de Asociaţia Naţională ”Cultul Eroilor”- filiala judeţeană Vâlcea, de preşedintele acesteia, domnul Eugen Petrescu, în toate acţiunile care au drept scop punerea în valoare a acestei personalităţi de marcă, prin materializarea propunerilor făcute: ridicarea unei statui în memoria preotului şi istoricului Pr. Dumitru Bălaşa; acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare Post-Mortem” al municipiului Drăgăşani; acordarea numelui său unei străzi din municipiul nostru: ”Str. Preot Dumitru Bălaşa” etc. Îi felicit, de asemenea, pe toţi cei ce şi-au pus amprenta pe acest volum, prin datele şi materialele puse la dispoziţia Editurii Petrescu, prin evocările inedite date spre publicare.”, scria ing. Cristian Nedelcu, primarul social-democrat al municipiului Drăgăşani, în paginile volumului jubiliar lansat de Editura Petrescu, cu prilejul simpozionului ce a avut loc la Drăgăşani, lunil, 1 august a.c., cuvinte mari din care deducem că şeful executivului drăgăşenean, a acceptat toate ideile despre care s-a făcut vorbire în sala de conferinţe a Bibliotecii Municipale Gib I. Mihăescu din Drăgăşani, cu ocazia acestui eveniment cultural unic, lucru care nu poate decât să ne bucure, mai ales dacă e să ţinem cont de faptul că tot ce a promis Cristi Nedelcu, s-a materializat, până acum.
• Alina ROGOBETE,
alyna_propress@yahoo.com
www.publipro.ro
• Alin BARBU,
alyn_propress@yahoo.com
www.publipro.ro
0729-507.307